Agonie

Alexander-Nesterov12

Photo: Alexander Nesterov

M-am pălit de mulți oameni
De unii buni, de alții răi,
De credincioși și atei.

Erau din cei ce tot luptau,
Care spuneau, dar și făceau,
Munceau, Credeau, Aveau.
Într-un cuvânt – trăiau.

Erau și alții ce tot povesteau,
Care spuneau, dar nu făceau,
Nu aveau, sperau, leneveau.
Într-un cuvânt – visau.

Am cunoscut și oameni îndrăzneți,
Mergeau doar înainte, ce isteți!
La care de vreți, sau de nu vreți,
Găsești ceva util ce să înveți.
Mereu cu statut de – înțelepți.

Am cunoscut și oameni fricoși,
Care se dădeau drept serioși,
Scăpau curați, probabil norocoși,
Dar ce folos? Penibil de mucoși.
Mereu cu statut de – mincinoși.

M-am pălit de mulți oameni,
Și după atâta murdărie,
Să-mi iertați a mea tărie
De a numi oamenii Agonie.

 

Stelele

Nicholas-Buer-04

Photo: Nicholas Buer

Ah, cât de frumoase sunt stelele
În întunericul nopții ascunse,
De parcă sunt niște castele
Demult în univers pătrunse.

Dorind să ghicesc unde sunt ele
Când de pe bolta cerească fug,
De parcă sunt două lumi paralele
Unde mai au un belșug.

Cristale,samfire sau diamante
Diverse prin mărimi și culori,
De parca sunt flori fermecate
Cu miros plăplând de viori.

Stau și se ascund sub umbrele,
Dansând un dans de basm,
De parcă se tem să le spele
Cuvintele negre din chiasm.

Dar sunt și momente de vis,
Când cad de pe cerul aprins,
De parcă aleargă prin paradis
În nopțile  din adins.

2011

Și parcă-i pace afară …

Ryan-Muirhead-11

Photo: Ryan Muirhead

Și parcă-i pace afară,
E liniște, în patria natală,
Și parcă nu mai este frică
Deși îndrăzneala e mică.
Un zgomot, fără spaimă,
Ascunde adevăru-n ramă,
Iar un copil orfan
Se preface sătul dintr-un gram.
Bătrînul, cel de după colț,
Care de fapt e numai os
Se adresează, el, frumos
Chiar de mănîncă de pe jos.
Iar câinele din stradă,
Care de pe picioare cade
E mai amabil ca un om,
Dar cinei-i el pe lîngă un om?
Și parcă-i pace afară..
Dar care pace oameni buni,
Cînd ne comportăm drept nebuni?

Se zice

elsvanopstal-800x532

Photo: Els Vanopstal

Se zice că undeva în univers
Există viață într-un vers.
Se zice, că-n ale tale brațe-mamă,
E lipsă de durere și de dramă.
Se zice, că-n patria natală
Văzduhul miroase a petală.
Se zice, că viața e frumoasă,
Chiar de trăiesc copiii fără casă,
Chiar de trăiesc bătrînii fără masă.

Se zice…

Mi-e frig lângă voi, oameni…

Allie-Jackson.jpg

Photo:  Allie Jackson

Mi-e frig lângă voi, oameni
Ce mergeți morți pe străzi
Uitând de valoarea ”astăzi”
Și de banalul ”râzi”.

Mi-e frig lîngă voi, oameni
Ce ziceți că iubiți,
Dar tot voi vă grăbiți
Pe altul să răniți.

Mi-e frig lângă voi, oameni.
Lângă a voastră bunătate
Cu miros de ieftinitate
Și preț de nulitate.

Mi-e frig lângă voi, oameni …

Andreea Russo

Două răsuflări

Vang-Knas

Photo: Vang Knas

Trei pași și două răsuflări
se văd în patru lumânări.

Un drum drept spre est,
iar tu din nou spre vest.

Trei pași, spre vest…
Oprești.
Privești.

Trei pași depărtare,
prăpastia e mare,
însă nu doare.
De ce să doară?
Totul are drept să moară.

Răsufli. Prima răsuflare.
E bine.
Și viața-i tare.

Dar unde-i a doua răsuflare?
Corect. Ești în căutare.
Fără drept la un nou pas.
Impas.

A doua răsuflare spontan apare.
Ecou. Nu răsuflare.
Ecou, ce-n al tău suflet, monarhie are.

Patru lumînări.
Patru pătrimi din viața ta.
În prima – a apărut Ea.
Nici după a patra, NU va dispărea.

 

Oglinda ta- sunt eu!

Sinister-Kid7

Photo: Alexandra Urbanowicz

Oglinda ta- sunt eu!
Ce vezi în mine?
Un laș? Un trădător?
Probabil un măturător.
Trădez eu o iubire
O mătur. Păgubire.
Și aș urla cu voce tare
Așa cum simt, cum doare,
Dar nu e voie, ce frustrare.
Sentimentul e tumoare.
Oglinda ta- sunt eu!
Ce vezi în mine?
Un laș? Un trădător?
Probabil un cerșetor.
Cerșesc dreptate …
Dar văd doar răutate.
Aș bate în piept
Mărturisind că nu accept
O asemenea continuare,
În care om nevinovat moare!
Oglinda ta- sunt eu!
Ce vezi în mine?
Un laș? Un trădător?
Probabil un scriitor.
Ce scrie gînd din miez de noapte
Țipete- nu șoapte!
Versuri ce reprezintă fapte.
Oglinda ta- sunt eu!
Ce vezi în mine?
Un laș? Un trădător?
Hei, sunt un simplu muritor.
Aspir și cred ca tine
Privește, același pământ ne ține.